Sofranul

Data:: 2014-01-31

Șofranul (Crocus sativus) este o plantă mediteraneană, din care se poate extrage condimentul șofran, uleiuri aromatice, precum și numeroase alte substanțe cu utilizări în medicină șalimentație.

Origine

Șofranul a fost întotdeauna cel mai scump condiment din lume. Originile și le are în Orientul mijlociu, iar maurii l-au transportat în Spania; chiar și acum poate fi gasit la aceste popoare. În Europașofranul este cultivat în Spania ( La Mancha ) șGrecia, dar câmpuri de șofran se pot vedea și în Iran sau China. Prețul său ridicat se datorează faptului că pentru 1 kg de condiment trebuie recoltat cel puțin 100.000 de stigmate (partea superioară a pistilului, pe care se prinde și încolțește polenul). Șofranul galben era considerat un simbol al luminii, de aceea hainele conducătorilor erau vopsite cu această culoare.

Caracteristici

Șofranul este plantă erbacee, perenă, cultivată, ce poate atinge 30 – 40 cm în înălțime. Frunzele sale sunt lungi și înguste. Fructele sale sunt mici si albe. Florile sunt violete, cu linii purpurii. Crește din tulpini subpământene (rizomiși aparține speciei Crocus. Din septembrie până în noiembrie, planta produce flori albastre-violet, cu ovare lungi, roșii. Frunzele, care sunt asemănătoare firelor de iarbă, cresc în același timp. Stigmatele roșii conțin uleiuri esențiale, substanțe amărui și colorant galben.

 

Zona de creștere

 

Foarte important este ca locul să fie cald și însorit. Solul trebuie să conțină humus și să fie bine arat.

 

Zona plată de la Toledo la Albacete oferă condiții optime: climă moderată, sol bogat, argilos, uneori nisipos, precipitații adecvate. Arabii au adus șofranul în peninsula Iberică în sec. X. Cuvântul “azafran” (condiment în spaniolă) provine din za’faran din arabă.

 

Cultivare

 

Puteți alege plantele tinere sau bulbi. Deoarece șofranul rezistă numai în regiunile calde, se recomandă să scoateți bulbii toamna și să îi plantați în givece. Aveți grijă să îi plantați destul de adânc, astfel încât vârfurile să fie abia vizibile. Un ghiveci cu diametrul de 25 cm este potrivit pentru 6 bulbi. Aceștea nu trebuie să putrezească așa că ametecați pământul cu nisip și fiți atenți ca apa să se scurgă fără dificultăți. Așezați ghivecele într-un loc rece, dar ferit de îngheț. În primul an, frunzele care cresc se vor ofili în timpul verii. În acest moment, plantele trebuie lăsate să se usuce. Plantele încep să înflorească în septembrie, după ce au fost udate bine. Mai târziu se formează noi bulbi, care pot fi recoltați. Bulbii trebuie acoperiți cu vreascuri sau compost, pentru a fi protejați de îngheț. Se recomandă ca noi plante să fie cultivate la fiecare 3-5 ani.

 

Recoltare

 

Stigmatele (organ femeiesc) plantei Crocus sativus trebuie rupte la câteva ore de la înflorire altfel ea se ofilește repede. Stigmatele roșiatice trebuie puse la uscat după recoltare și depozitate în cutii închise. Înainte de utilizare, zdrobiți fibrele de șofran într-un mojar, transformându-le în pudră. Bulbii și pudra de șofran se pot achiziționa din piețși supermarketuri.

 

Istoria șofranului – condiment

 

Spania exportă șofran din sec XIV, azi deține 70% din piața mondială. Era un articol valoros cu secole înainte și în PersiaFenicieniidedicau prăjituri cu șofran zeitei Astarte. Fragmente mici de șofran s-au găsit și în mumiile egiptene. Cleopatra îl folosea în preparatele sale cosmetice.

 

Șofranul este menționat de HomerPlinius cel BătrânHippocratesChaucer sau Shakespeare. În evul mediu, Eduard al III-lea impune fermierilor englezi cultivarea plantei, numită aici “crockers”. În 1838 în America agenda medicală arăta că “în doze mici, înviorează spiritul…”

 

Ultima duminică din luna octombrie în regiunea La ManchaSpania este sărbătoarea încheierii culesului, la care iau parte localnicii dar și oameni veniți din toata Spania sau turiști. O Dulcinee este aleasă regina sărbatorii, iar Don Quijote șSancho Panza, în costume de epocă își fac apariția triumfală.

 

Utilizări

 

Arabii, cei mai mari consumatori de șofran, îl folosesc la aromatizarea mâncarurilor din miel, oaie, pui, orez. În Franța este indispenabil pentru bouillabaisse, în Italia pentru risotto, în Spania pentru paellaȚări ce importă șofran: Arabia Saudită, Kuweit, SUA.

 

Șofranul se utilizeară la condimentarea supelor de pește și a felurilor pe bază de orez – cum ar fi paella -, conferindu-le în același timp o culoare foarte plăcută. Sosurile și pâinea au un gust mai plăcut datorită lui, dar trebuie folosit totuși cu moderație, din cauza gustului amărui.

 

Efecte terapeutice

 

Condimentul întărește inima și ajută împotriva anemiei și a problemelor cauzate de suprasolicitarea organismului. Este considerat în același timp un afrodisiac, mai ales în Orient. În homeopatie, este utilizat pentru relaxare și împotriva depresiei. Șofranul se află în conpoziția mai multor medicamente naturiste, fortificând uterul și ameliorând durerile provocate de menstruație. Dacă se depășește totuși doza recomandată, poate provoca avorturi spontane.

 
Tags:

Lasa un comentariu